Darul de a răbda necazurile este mai mare decât darul de a învia morţii. Pentru că, dacă învie cineva un mort, atunci îi rămâne dator lui Dumnezeu, pentru că rugăciunea i-a fost ascultată. Dar dacă cineva rabdă necazurile, atunci acestuia însuşi Dumnezeu îi rămâne dator.